Au fost identificate metodologiile specifice existente:
- metodologia elaborată de UNECE (Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite) pentru măsurarea calității ocupării forței de muncă;
- metodologia EUROFOUND utilizată în cadrul Sondajelor europene privind condițiile de muncă (European Working Conditions Survey – EWCS) prezintă o imagine amplă a condiţiilor de muncă din Europa, defalcată pe țări, ocupații, sectoare și grupe de vârstă.
Aspecte avute în vedere:
- intensitatea muncii;
- gradul de satisfacție;
- rolul stimulativ al factorilor mediului de lucru.
Statele membre UE incluse în studiu:
- Danemarca, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Suedia – Innovation leaders; Austria, Franța, Slovenia – strong innovators;
- Cehia, Italia, Portugalia, Spania – moderate innovators;
- Bulgaria, România – modest innovators.
Factori asociați mediului de lucru specifici activităților de CDI cu posibil rol în intensitatea muncii și creșterea gradului de satisfacție:
- Statutul cercetătorului. Tipul contractului de muncă;
- Perspectivele de evoluţie în carieră;
- Mobilitatea internaţională, intersectorială și interdisciplinară;
- Venituri şi beneficii ca urmare a muncii prestate/ Securitatea financiară;
- Lucrul la termene foarte strânse;
- Timp insuficient pentru relizarea sarcinii;
- Întreruperi frecvente perturbatoare;
- Factori care influenţează ritmul de muncă;
- Solicitări emoţionale.
Exemple de bună practică identificate:
- Perspectivele de evoluție în carieră:
- VITAE (Marea Britanie);
- The Concordat to Support the Carreer Development of Researchers (Marea Britanie);
- Sapere Aude (Danemarca);
- Programul de granturi post-doc „Helmholtz”HGF (Germania).
- Mobilitatea internațională, intersectorială și interdisciplinară:
- EURAXESS;
- Pachetul de vize științifice (Irlanda);
- Programul WELCOME al Fundaţiei Poloneze pentru Cercetare (Polonia).
- Venituri și beneficii asociate muncii prestate/Securitate socială:
- Legea privind scutirea de impozitul pe venit pentru cercetători (România);
- The Academic Freedom Act (Germania);
- Schema de impozitare specială a cercetătorilor (Danemarca).
Ţările dezvoltate, atât din Uniunea Europeană, cât şi din afara ei, pun un mare accent pe cunoaştere şi inovare, ca factori esenţiali ai dezvoltării şi performanţei economice.
Resursele umane înalt calificate constituie factorul esenţial al creaţiei şi al difuziei cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnologice. Europa a rămas în urma principalilor săi competitori de la nivel global ȋn ceea ce privește cercetarea și inovarea. O piață deschisă și atractivă a forței de muncă pentru cercetători este o prioritate-cheie a Spațiului European al Cercetării (ERA), unde cercetătorii și cunoștințele se pot mișca liber dintr-o țară în alta. În această direcție, s-au înregistrat progrese semnificative atât la nivel european, cât și la nivel național în ceea ce privește eliminarea sau atenuarea efectelor unora dintre aceste obstacolele în calea mobilității, în optimizarea pregătirii doctorale și în procesul de transformare a carierei în cercetare într-una mai atractivă.